Un copil ce batea mingea se intalneste pe strada cu Dumnezeu si il intreaba daca are timp sa se joace.
Dumnezeu ii raspunde ca are si copilul se joaca.
Peste cativa ani adolescentul il reintalneste pe Dumnezeu si-l intreaba daca are timp sa invete.
Dumnezeu ii raspunde ca are si adolescentul invata.
Ajuns in floarea varstei barbatul il reintalneste pe Dumnezeu si-l intreaba daca are timp sa iubeasca.
Dumnezeu ii raspunde ca are si barbatul iubeste.
Insurat si cu copii, barbatul il intreaba pe Dumenezeu daca are timp sa munceasca.
Dumnezeu ii raspunde ca are si barbatul munceste.
Pe patul mortii batranul il revede pe Dumnezeu si-l intreaba de ce timpul a fost asa scurt. Parca acum, zice el, treceam strada batand mingea si te intrebam daca am timp sa ma joc iar Tu imi raspundeai ca am…
Dumenezeu ii raspunde ca timp a fost suficient, doar ca lui i-a parut scurt.
Timpul e scurt, a continuat Dumnezeu, doar cand le faci pe toate la vremea lor. Dintre toate, doar viata are vremea ei, insa tu nu m-ai intrebat niciodata daca ai timp sa traiesti.
Si de te-as fi intrebat daca am timp sa traiesc ce mi-ai fi raspuns Doamne? Ti-as fi zis sa te grabesti, i-a raspuns Dumnezeu.
Desi intelege acum ca timp sa moara a avut toata viata, ca insasi viata este un rastimp al mortii, batranul il intreaba totusi pe Dumnezeu daca are timp sa moara.
Dumnezeu ii raspunde ca nu are si batranul moare.